Cum încurajează Primăria Cluj-Napoca folosirea transportului în comun

Congestionarea traficului devine o problemă semnificativă în cele mai mari oraşe din România, odată cu dezvoltarea şi modernizarea acestora. Cluj-Napoca este unul dintre oraşele cel mai puternic afectate de această problemă, înregistrând o creştere de 40% a traficului din anul 2013 până în 2017. În acest context, primăria oraşului se vede nevoită să ia măsuri drastice pentru fluidizarea traficului.


Poziţia Primăriei Cluj-Napoca faţă de traficul urban se conturează din ce în ce mai clar. Se urmăreşte prioritizarea transportului în comun în defavoarea traficului general. În acest sens, viceprimarul Dan Tarcea a afirmat: „Am luat o decizie importantă vizavi de trafic. Nu putem să fim prietenoși în același timp și cu mijloacele de transport în comun, și cu bicicliștii și cu pietonii și cu șoferii. Decizia noastră este clară înspre încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun, a mijloacelor alternative, a bicicletelor, motocicletelor, mopedelor și a mersului pe jos.”.


Începând cu anul 2013, modernizarea transportului în comun a devenit o prioritate pentru Primărie. În acest sens, au fost luate o serie de măsuri care să asigure atât confortul pasagerilor cât şi protecţia mediului.


Încă din 2013, primarul Emil Boc anunţa extinderea programului de gratuitate pentru circulaţia cu mijloacele de transport în comun, asigurând studenţilor aflaţi la buget călătorii nelimitate pe două linii. În cazul studenţilor de la taxă, primăria va plăti 50% din valoarea abonamentului, urmând ca restul de bani să fie achitat de student. Programul continuă până în prezent fiind dedicat şi elevilor. În acelaşi timp, este urmărit şi un mod diferit de responsabilizare a elevilor, Primăria oferind această gratuitate doar celor ce nu au avut nota scăzută la purtare în anul precedent sau celor care nu au absenţe nemotivate.


În anul 2016, Primăria Cluj-Napoca a propus o altă măsură în vederea modernizării transportului în comun, anunţând accesarea fondurilor elveţiene pentru încurajarea transportului ecologic. Proiectul consta în achiziţionarea a 11 autobuze electrice, construirea a 2 staţii de încărcare lentă şi 11 staţii de încărcare rapidă. Noile autobuze vor creşte confortul călătorilor datorită emisiilor reduse de vibraţii şi zgomot, contribuind la îmbunătățirea calităţii aerului datorită lipsei emisiilor de poluanţi. Conform unui nou comunicat al Primăriei, ele vor fi disponibile în luna martie a anului viitor.


Implementarea sistemului modern de ticketing este o altă măsură luată în sprijinul utilizării transportului în comun. De data aceasta, lucrurile s-au arătat a fi mai complicate. Începute în 2013, lucrările pentru realizarea sistemului de ticketing ar fi trebuit încheiate într-un an, dar au fost prelungite pentru încă unul.


Puse în funcţiune în 2015, acestea au fost, de fapt, nefuncţionale. Problemele întâmpinate i-au nemulţumit pe clujeni, ei depunând numeroase plângeri la Primărie. Aparent stabilizat în acest an, sistemul mai ridică încă probleme, întâmpinând cel mai des călătorii cu mesajul: „Plata nu poate fi realizată cu: bancnote”. Dacă nu găseşti o metodă de schimbare rapidă a banilor sau nu mai ai bani pe cardul de călătorie, va trebui să aştepţi următorul autobuz.


Într-un oraş modern, timpul este un factor ce trebuie luat în considerare. În acest sens, ca parte a programului de ticketing, Primăria a anunţat montarea panourilor de afişaj care furnizează informaţii legate de timpul de sosire al mijloacelor de transport în comun.


La Cluj-Napoca există în prezent 20 de panouri de informare în stațiile CTP, iar până la sfârșitul lunii ianuarie vor fi instalate încă 20, deci vor fi amplasate în total 40 de panouri de afişaj. În vederea punerii în funcţiune a acestui proiect, au fost echipate cu sisteme GPS toate cele 370 de autobuze, troleibuze şi tramvaie ale companiei locale de transport.


Programul Primăriei nu s-a oprit însă aici. Cea mai recentă măsură în vederea încurajării transportului public este construirea unor benzi de circulaţie dedicate mijloacelor de transport în comun. În urma unei dezbateri publice organizată la sfârşitul lunii iulie, o bandă specială a fost construită pe ruta dintre Bulevardul 21 Decembrie 1989 și strada Memorandumului, axa Est-Vest, între intersecțiile cu străzile Petőfi Sándor și Emil Isac. Mai multe astfel de trasee vor fi construite de Primăria Cluj în lunile următoare.


Luând în considerare situaţia actuală a Clujului, măsurile luate de Primăria oraşului reprezintă un răspuns hotărât la supraaglomerarea rutieră. Un oraş modern are nevoie de un sistem modern de transport în comun, primii paşi înspre obţinerea acestuia fiind deja făcuţi. Nu rămâne decât să sperăm că proiectele nu se vor opri aici şi că eficienţa acestora va fi observabilă.


Sursă foto: Pixabay