Despre Cluj

Despre orașul Cluj-Napoca

Numele de Cluj provine cel mai probabil din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul XII pentru a numi cetatea orașului medieval din acest loc. Cuvântul Clus înseamnă "închis" în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă teorie acceptată este cea a provenienței numelui din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând trecătoare între munți sau stăvilar, baraj).

Geografie

Orașul Cluj Napoca este inima județului Cluj, situat în centrul Transilvaniei, în zona central-vestică a României. în mare parte este înconjurat de: Munții Apuseni, Platoul Someșan și Câmpia Transilvaniei, ca unitate geografica este situat într-o depresiune. Orașul Cluj Napoca este strabătut de raul Someș, iar principalele ape din județ sunt Someșul Mic, Crișul Repede și Arieșul vezi ce obiective turistice poți sa descoperi aici.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km2. Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46' N cu meridianul 23° 36' E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș, și prin anumite prelungiri pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii.

Spre sud-est ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m), ş.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, pârâurile Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

"Zona metropolitană Cluj-Napoca" este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonţida, Dăbâca, Borșa, Chinteni, Aluniș, Cornești, Panticeu, Vultureni, Așchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireșu, Căpușu Mare, Gilău, Florești, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur şi municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unități.

Populație

Orașul are conform recensământului din 2011, peste 325.000 de locuitori, la care se adaugă numărul mare de studenți care vin anual, Cluj-Napoca reprezentând unul dintre cele mai importante centre universitare și de cercetare din România.

Clima și relief

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna și de influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este cca. 8,2 °C, iar media precipitațiilor anuale atinge 663 mm.

Flora și fauna

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița etc. Există două rezervații botanice cunoscute - Fânațele Clujului și Rezervația Valea Morii.

Diversificată cu specii cum ar fi porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

Istoria Clujului

Prima atestare documentara a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia preromană, cu numele Napuca. La scurt timp după cuceririle romane din 101-102 și 105-106, Napuca a fost distrusa, spre a fonda o noua așezare urbana (civitas), Napoca, pe malul drept al râului Samus. Aceasta așezare a fost fondata în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca. După retragerea administrației romane din Dacia în anul 271 d.Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. Clujul a fost atestat documentar pentru prima data în anul 1167, sub denumirea „Castrum Clus“.

Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populației orașului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană pana în secolul XV. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraș liber. Treptat Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar și cu distracțiile specifice orașului. Pe atunci populația era formată din sași, secui și în mică măsură români.

Rolul meșteșugului în muncile orașului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle meșteșugărești. De acest lucru s-a îngrijit și Matei Corvin, rege al Ungariei între 1458 și 1495, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localității sale natale, apărând-o în conflictele cu așezările din jur. În privința populației, a decis sa acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraș.

Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul XV recunoașterea europeană. Arhitectura specifica europeană, stilul gotic târziu, se regăsea în Biserica Romano-Catolica Sfântul Mihail, dar și în multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere. Dinastia Báthory a contribuit și ea la creșterea economică sau cea a populației, aducând cetatea la un rang la care putea fi comparata doar cu Brașovul.

Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat și ars de viu în oraș. Întemeietorul primei uniri a romanilor, Mihai Voda a cinat pentru ultima data la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la Câmpia Turzii.

Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei a devenit protector al orașului și a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă. După cucerirea Ungariei de către otomani și transformarea acesteia în pașalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana. La sfârșitul secolului XVII, însă intră sub dominație austriacă. După un acord silit semnat de Mihail Apafi, cetatea Clujului a fost nevoita sa găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Cu o populație 10 660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizare acesteia, dar și la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mișcări revoluționare de la 1848 cuprind și Clujul. Deși un important centru revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorita nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orașul va adăposti tratativele dintre Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac, pentru unirea revoluției române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluției ungare, a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutata la Sibiu, pentru a exista o influență austriacă mai mare asupra autorităților. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele sase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400 000 de locuitori. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită clădirea centrală a Universității Francisc Iosif din Cluj. La începutul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din centru. În aceasta perioadă a fost ridicate, clădirea Liceului Unitarian, Opera Română, Palatul de Justiție, Primăria, Palatul de Finanțe etc.

În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul și Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă, orașul era al doilea ca mărime din regat după Budapesta și reședința comitatului Cluj.

După încheierea primului război mondial, Transilvania a intrat în componenta Regatului României. Municipiul Cluj a fost în continuare reședinta județului Cluj (interbelic). În 1940 Clujul a revenit sub coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Forțele armate maghiare și germane care controlau orașul au fost respinse de trupele romane și sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou în componența României.

Clujul avea o populație de 16.763 locuitori evrei în 1941. După ocuparea Transilvaniei de către guvernul horthyst, în 1944, evreii au fost duși în mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj) unde au stat în condiții inumane, lipsiți de orice facilități. Lichidarea ghetoului a fost efectuata prin 6 deportări la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944. În ciuda sancțiunilor dure instituite de administrația Horthy multi evrei au reușit să scape, trecând granița spre Romania, cu ajutorul țăranilor din satele învecinate. De aici au reușit să părăsească Europa prin portul Constanța. Alți evrei originari din tari europene au fost ajutați să se salveze și să părăsească Europa de către un grup antinazist romano-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj și București. Liderul acestei rețele a fost în perioada 1943 - 1944, scriitorul Raoul Sorban căruia i s-a decernat ulterior titlul Drept între popoare pentru eforturile sale.

După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. În 1974, autoritățile comuniste schimbă numele orașului în Cluj-Napoca. După revoluție, timp de 12 ani primar a fost politicianul de dreapta Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice menite să ascundă vederii moștenirea culturală maghiară. În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a restaurat bunele relații interetnice intre comunitățile clujene.

Descoperă ce locuri sau obiective poți să vizitezi în Cluj Napoca, iar dacă ți se va face foame alege din lista cu restaurante din Cluj.