Ce obiceiuri de sărbători se mai păstrează azi în zona Transilvaniei?

Transilvania este o regiune din România care are un specific tradițional bine păstrat. Fiind considerată una dintre părțile în care se practică încă estul de fidel diverse obiceiuri străvechi, în această zonă se pot găsi o multitudine de datini împărțite pe anumite momente ale anului (în general sărbători creștine), dar și în funcție de marile evenimente care se întâmplă în viața unui om: nașterea, botezul, nunta.

Tradiții de sărbători

Dintre numeroasele obiceiuri ale bătrânilor, ardelenii aflați la sat au grijă să respecte unele datini care sunt în strânsă legătură cu sărbătorile creștine. Iarna are propriul ei specific. Mai întâi, în timpul postului Crăciunului există o perioadă de pregătire, în care are loc și acum acea „tăiere a porcului”. Mulți oameni din sat își oferă reciproc ajutorul pentru a-și asigura abundenta masă de Crăciun. Odată cu venirea Ajunului Crăciunului, sătenii așteaptă colindătorii. Pentru Transilvania sunt populare următoarele forme de colindă: „mărsul” cu Steaua, cu Viflaimul sau cu capra.

Tradițiile diferă de la un județ la altul sau chiar din sat în sat. De exemplu, în Bistrița-Năsăud au încă loc adunări sătești de Crăciun, unde feciorii vin să pețească fetele singure. În alte zone, doar copii mai umblă cu colinda, punând întrebarea generică „primiți cu colinda?”.

De Anul Nou se mai practică „mărsul” cu Sorcova sau cu Plugușorul. În cadrul acestor tradiții s-au păstrat fidel textele folosite din bătrâni. Diferența constă în faptul că atât la colindă, cât și de Anul Nou, recompensarea nu se mai face cu nuci, mere și prăjituri, ci cu sume de bani pentru copii.

De Paști există unele momente respectate cu drag de ardeleni: vopsirea ouălor cu coji de ceapă, mersul la slujba de înviere pentru a lua Lumina, spălatul de dimineața cu apă în care s-au pus un ou roșu, o monedă și o urzică (sau altă plantă, în funcție de zonă). În unele județe, precum Mureșul, are loc stropirea – o zi în care feciorii stropesc fetele satului și altă zi în care băieții sunt udați.

Tradiții de nuntă

Dintre toate tainele bisericești, cea mai plină de tradiții încă păstrate este nunta. Deși nașterea, botezul și înmormântarea sunt ritualuri care au loc prin moștenirea unor gesturi și activități tradiționale, nunta este evenimentul unde se vede cu adevărat specificul transilvănean.

Proprie acestei zone este marcarea unui traseu clar în ziua nunții. În Ardeal, alaiul pornește de la casele nașilor, ajunge apoi la mire și, în sfârșit, trece pe la casa miresei. Această perindare este acompaniată de muzică și strigături pe care le rostește starostele nunții. Multe alte elemente diferă de la zonă la zonă, dar acest „alai al nunții” este încă păstrat, chiar dacă trecerea prin sat se face cu mașini și claxoane, iar petrecerea are loc la oraș, și nu într-un cort amplasat în curte.

Ar fi imposibil să descriem în totalitate obiceiurile ardelene care au încă loc în viața sătenilor, însă este cert că Transilvania rămâne o zonă de interes turistic tocmai din acest punct de vedere.

Dacă tradițiile din Transilvania vă stârnesc curiozitate, următorul pas este alegerea unei destinații într-unul dintre satele ardelene în care oamenii calzi sunt bucuroși să vă inițieze în moștenirea străveche pe care o practică și azi.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin

Lasă un comentariu