Despre Cluj

    Numele de Cluj provine cel mai probabil din latinescul Castrum Clus, folosit pentru intaia oara in secolul XII pentru a numi cetatea orasului medieval din acest loc. Cuvantul Clus inseamna "inchis" in latina si se refera la dealurile care inconjoara orasul. O alta teorie acceptata este cea a provenientei numelui din germanul Klaus sau din cuvantul Klause (insemnand trecatoare intre munti sau din clusa stavilar, baraj).

    Orasul Cluj Napoca este inima judetului Cluj, situat in centrul Transilvanie, in zona central-vestica a Romaniei. In mare parte este inconjurat de munti cum ar fi: Muntii Apuseni, Platoul Somesan si Campia Transilvaniei, ca unitate geografica fiind situat in depresiune. Orasul Cluj Napoca este strabatut de raul Someş, iar principalele ape din judet sunt Somesul Mic, Crisul Repede si Ariesul.

Oraşul are conform recensamantului din 2002, 318 027 de locuitori, la care se adauga numarul mare de studenti care vin anual, Cluj-Napoca reprezentand unul dintre cele mai importante centre universitare şi de cercetare din Romania.

Clima si relief

Clima in judetul Cluj este de temperat-continentala, caracteristica zonelor vestice si nord-vestice ale Romaniei.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km2. Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul este plasat la intersecţia paralelei 46° 46' N cu meridianul 23° 36' E. Se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş, şi prin anumite prelungiri pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii.

Spre sud-est ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 825 metri. La sud oraşul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitidinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea oraşului se întinde Câmpia Someşană, iar la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m), ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, pârâurile Pârâul Ţiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaş, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea Morii.

Diversificată cu specii cum ar fi porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii de animale.

"Zona metropolitană Cluj-Napoca" este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonţida, Dăbâca, Borşa, Chinteni, Aluniş, Corneşti, Panticeu, Vultureni, Aşchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireşu, Căpuşu Mare, Gilău, Floreşti, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur şi municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unităţi.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni, iar toamna şi iarna şi de influenţele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârşitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este cca. 8,2 °C, iar media precipitaţiilor anuale atinge 663 mm.

Istoria Clujului

Prima atestare documentara a unei asezari pe teritoriul de astazi al Clujului a fost facuta de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a mentionat aici una dintre cele mai insemnate localitati din Dacia preromana, cu numele Napuca. La scurt timp dupa cuceririle romane din 101-102 si 105-106, Napuca a fost distrusa, spre a fonda o noua asezare urbana (civitas), Napoca, pe malul drept al raului Samus. Aceasta asezare a fost fondata in anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca. Dupa retragerea administratiei romane din Dacia in anul 271 d.Hr., viata urbana odinioara infloritoare avea sa inceteze. Clujul a fost atestat documentar pentru prima data in anul 1167, sub denumirea „Castrum Clus“.

Mari grupuri de colonisti sasi s-au asezat in cetatea Clujului in timpul regelui Stefan al V-lea al Ungariei, dupa decimarea populatiei orasului in timpul atacurilor tatare. Cetatea Regala Castrum Clus a dobandit o organizare urbana pana in secolul XV. Imparatul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodata rege al Ungariei, a acordat in anul 1405 Clujului dreptul de oras liber. Treptat Clujul a devenit un centru pentru productia si schimbul de marfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se indeletniceau cu agricultura, munca in atelier, dar si cu distractiile specifice orasului. Pe atunci populatia era formata din sasi, secui si in mica masura romani.

Rolul mestesugului in muncile orasului a crescut, dezvoltandu-se mai multe bresle mestesugaresti. De acest lucru s-a ingrijit si Matei Corvin, rege al Ungariei intre 1458 si 1495, nascut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localitatii sale natale, aparand-o in conflictele cu asezarile din jur. In privinta populatiei, a decis sa acorde unor iobagi dreptul de a se stabili in oras.

Cetatea Clujului si-a castigat pana in secolul XV recunoasterea europeana. Arhitectura specifica europeana, stilul gotic tarziu, se regasea in Biserica Romano-Catolica Sfantul Mihail, dar si in multe case particulare. Oamenii avuti studiau la scoli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la rascoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comerciantilor si a mestesugarilor a implicat ingradirea nobilimii si a clerului. Un carturar sas, nascut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, dar si la modernizarea orasului, care avea sa intretina o tipografie, o baie publica, o fabrica de hartie si una de bere. Dinastia Báthory a contribuit si ea la cresterea economica sau cea a populatiei, aducand cetatea la un rang la care putea fi comparata doar cu Brasovul.

Baba Novac, un important ostas al lui Mihai Viteazul, a fost judecat si ars de viu in oras. Intemeietorul primei uniri a romanilor, Mihai Voda a cinat pentru ultima data la Cluj, dupa care a fost ucis din ordinul generalului Basta la Campia Turzii.

Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei a devenit protector al orasului si a ajutat la desavarsirea acestuia ca o cetate importanta. Dupa cucerirea Ungariei de catre otomani si transformarea acesteia in pasalac, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana. La sfarsitul secolului XVII, insa intra sub dominatie austriaca. Dupa un acord silit semnat de Mihail Apafi, cetatea Clujului a fost nevoita sa gazduiasca trupele ducelui de Lorena, asigurandu-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea ostasii au si jefuit orasul si au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Cu o populatie 10 660 de locuitori, cetatea se transforma in capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizare acesteia, dar si la sporirea numarului locuitorilor romani. Importantele miscari revolutionare de la 1848 cuprind si Clujul. Desi un important centru revolutionar, avea un statut contradictoriu, datorita nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultati, academii si gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orasul va adaposti tratativele dintre Nicolae Balcescu si Cezar Bolliac, pentru unirea revolutiei romane cu cea maghiara. Infrangerea revolutiei ungare, a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutata la Sibiu, pentru a exista o influenta austriaca mai mare asupra autoritatilor. Mai tarziu, Clujul a devenit unul dintre cele sase districte militare transilvanene, administrand un teritoriu de 400 000 de locuitori. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea a fost construita cladirea centrala a Universitatii Francisc Iosif din Cluj. La inceputul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea cladirilor din centru. In aceasta perioada a fost ridicata cladirea Liceului Unitarian, Opera Romana, Palatul de Justitie, primaria, Palatul de Finante etc.

In urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituita Austro-Ungaria in 1867, Clujul si Transilvania au fost reintegrate in Regatul Ungariei. In aceasta perioada, orasul era al doilea ca marime din regat dupa Budapesta si resedinta comitatului Cluj.

Dupa incheierea primului razboi mondial, Transilvania a intrat in componenta Regatului Romaniei. Municipiul Cluj a fost in continuare resedinta judetului Cluj (interbelic). In 1940 Clujul a revenit sub coroana maghiara prin Dictatul de la Viena. Fortele armate maghiare si germane care controlau orasul au fost respinse de trupele romane si sovietice in octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou in componenta Romaniei.

Clujul avea o populatie de 16.763 locuitori evrei in 1941. Dupa ocuparea Transilvaniei de catre guvernul horthyst, in 1944, evreii au fost dusi in mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj) unde au stat in conditii inumane, lipsiti de orice facilitati. Lichidarea ghetoului a fost efectuata prin 6 deportari la Auschwitz in perioada mai-iunie 1944. In ciuda sanctiunilor dure instituite de administratia Horthy multi evrei au reusit sa scape, trecand granita spre Romania, cu ajutorul taranilor din satele invecinate [2]. De aici au reusit sa paraseasca Europa prin portul Constanta. Alti evrei originari din tari europene au fost ajutati sa se salveze si sa paraseasca Europa de catre un grup antinazist romano-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj si Bucuresti. Liderul acestei retele a fost in perioada 1943 - 1944, scriitorul Raoul Sorban caruia i s-a decernat ulterior titlul Drept intre popoare pentru eforturile sale.

Dupa 1945 Clujul a intrat in perioada guvernarii comuniste, pana in decembrie 1989. In 1974, autoritatile comuniste schimba numele orasului in Cluj-Napoca. Dupa revolutie, timp de 12 ani primar a fost politicianul de dreapta Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice menite sa ascunda vederii mostenirea culturala maghiara. In iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale in favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a restaurat bunele relatii interetnice intre comunitatile clujene.